
Ești prima dintre veri, așa ți se mai spune
Ești verde, parfumată și vieții tu îi dai
O nouă seminție ce-n ape face spume,
Iar păsările multe pe cer îți curg alai.
Ești primul anotimp, ești prima fericire,
Pământul tu-l deschizi, el iarbă-ți dăruiește,
Sub norii tăi și-n soare gradina înflorește,
Și inima mi-o umpli cu patimi și iubire.
E pace-acum pe lume și parcul e pustiu,
O mierlă cântătoare cu ciocul auriu
Un dor ce o apasă spre ceruri ațintește,
Iar Londra cea de piatră în noapte de-adâncește
Și-n cântecul de mierlă ce-n umbre s-a pierdut
Frumoasă primăvară, cumva ai și trecut.